Se intampla in viata sa cunosti o multime de
persoane.Unora reusesti sa le patrunzi in suflet,altora nu.Pe unii ii lasi la
voia intamplarii, de altii pur si simplu nu te poti desprinde.
Exista si in viata mea cateva persoane
importante,cu ajutorul carora am trecut prin multe greutati, cu care m-am
simtit extraordinar.Insa una dintre aceste persoane a ramas intiparita in
sufletul meu cu toate defectele ei, cu toate greutatile si obstacolele, cu
toate cuvintele frumoase.Inceputul nostru il pot asemana cu inocenta fulgului
de nea purtat de vant, leganandu-se pana imbratiseaza pamantul cald sau cu
momentul primaverii cand natura se trezeste ametita din visul lung al noptilor
de iarna si inverzeste fiecare colt invelind pamantul cu prospetime si
bunatate.Gandurile se aliniau perfect precum infinitatea punctelor ce
alcatuiesc axul temporal.Ne intalneam oriunde,oricand fara o regula anume.
Desi este departe,este mereu alaturi de mine
iar tot ce ma inconjoara imi aduce aminte de el.Este izvorul din care ma hranesc cu bunatate,rabdare si care-mi
spala pacatele,botezandu-ma a doua oara.Este sursa mea de inspiratie iar lipsa
lui mi-ar ucide artista din mine care am vrut mereu sa fiu.Este prietenul meu
cel mai bun iar sentimentele sunt atat de puternice incat nu privesc
sfarsitul.Am pomenit de inceput si voi aminti cateva momente de-a lungul
timpului nostru : zorii zilei ne prindeau nerabdatori si eram incantati
unul de celalalt,cuvintele simple adresate cu atata bunavointa si respect,ne
surprindeam cu acelasi gand, aceeasi idee,inlemniti intr-un acord inexplicabil
iar drumul parea sa fie acelasi pentru amandoi.Noi doi nu venim din lumi
diferite insa,eu m-am incapatanat mereu pe alt drum.Am sfidat semnificatia
juramantului lasandu-ma purtata de briza unei iubiri de-o vara.Dar cand intorc
capul si il privesc vad un copil cu obrajori pufosi de dulci gustand dintr-o
gogoasa vanilata,alteori un tanar dragut cu trasaturi usor conturate de
trecerea timpului dupa care m-as intoarce oricand pe strada daca l-as intalni.
Odata cu intalnirea noastra sufletul meu a
explodat de fericire ca niciodata.Este o persoana care-mi seamana insa ceea ce
are diferit il face special.Pierduta intr-o iubire copilareasca ravnesc deseori
sa ma intorc la el.La noi sentimentele au fost un intreg de care,acum,niciunul
nu se poate desprinde.Am pus bazele legaturii noastre reprezentate de
increderea oarba care o avem in noi si fiecare in celalalt.Aceasta legatura nu
o poate distruge nimeni ! Nici macar noi.Desi traim cu anumite temeri ca totul
ar putea sa dispara asa cum a aparut,ceva din fiecare contribuie la
rezistenta.Poate e prea personal ce scriu aici insa merita ! Nu mie
rusine,teama sa recunosc ca tin la el foarte mult si nu va pieri nimic din ce
ne-am spus ! Daca ar fi sa spun tot ce-mi place la el.. as cam umple
pagini si tot n-as termina.Desi este un prieten stabil, ma uimeste deseori.Am
invatat multe lucruri de la el si mi-a accentuat crezul asupra valorilor
morale.Mi-a aratat ca nu este un alt baiat superficial care este atras doar de
imagine si nu de caracterul unei fete.Fara dar si poate fidelitatea este
punctul lui forte si ar darui atata iubire daca l-ai pretui si vei stii sa-l
respecti si cum sa te porti cu el.Este un baiat unic,acel baiat pe care si l-ar
dori orice fata cu capul pe umeri.Eu doar am visat la acest baiat.Mereu !
Nu stiam cum arata si nici nu mi-am creat un prototip in cap.Doar mi-am dorit
sa-l cunosc,sa ma cunoasca,sa ne intelegem si sa traim impreuna.Intotdeauna am
crezut in suflete pereche iar venirea lui mi-a adus un aer proaspat al
vremurilor in care credeam cu tarie,caci imi pierdusem oarecum speranta in urma
unei mari dezamagiri.El..si o carte m-au ajutat sa fiu ce sunt astazi.
Si pentru ca este o zi speciala vreau ca
aceasta postare sa o dedic acestei persoane si sa ne bucuram impreuna pentru
implinirea primului an de cand ne-am cunoscut.Vreau sa-ti fiu alaturi
mereu,prieten drag, si sa nu ne uitam.