duminică, 18 septembrie 2011

Tu ce ai alege?

In viata fiecarui om isi fac aparitia anumite momente cheie si foarte importante peste care nu trebuie sa trecem indiferenti.Uneori nu ne dam seama care ar putea fi, alteori simtim pur si simplu.Aceste momente sunt haine ce imbraca sansele care ni le ofera viata, sunt semne calde ale unei iubiri adevarate si pure si mai pot reprezenta ocazii minunate de a cunoaste niste persoane exceptionale care ne pot schimba viziunea asupra vietii la 180 de grade.
Tuturor ne este greu la un moment dat de a lua decizii importante, mai ales cand acele decizii sunt strict pentru tine.Iti marturisesc ca si eu ma aflu intr-un astfel de moment.Este ceva diferit,nou, nu mi s-a mai intamplat asta.Plus ca simt cum totul in jurul meu se schimba si incep sa vad cum e viata si cum sunt oamenii.Si nu prea imi place ce ,,gasesc".Sunt lucruri foarte frumoase, locuri dornice de amintiri si persoane de neuitat si de apreciat.Dar sunt si orgolii, fatade, atatea masti pe fetele atator persoane incat imi vine sa le jupoi de vii pe toate, sa scot puritatea si dreptatea la suprafata.
Am de ales viitorul meu.Am devenit majora dar doar in acte pentru ca in suflet inca sunt un copil care spera la iubirea adevarata, noroc, multi prieteni buni si frumusetea vietii.Cele mai importante lucruri si valori dupa care imi ordonez viata sunt: scoala si orientarea profesionala, dragostea, familia si sanatatea, respectul, increderea, siguranta, corectitudinea iar spre sfarsit lucrurile materiale.
Am de ales intre a ramane in locul unde m-am nascut pentru a ma realiza si a pleca undeva departe.Daca as ramane aici atunci as fi mai aproape de familie si prieteni insa daca as pleca [asa cum mi-as dori eu] as fi printre straini.Totul ar fi nou si necunoscut.Nu prea am curajul sa plec dar as vrea.Tu ce ai face?
Dragostea serveste suport emotional fiecarui om care o primeste.Eu am incercat intotdeauna sa ofer acest suport fiecarei persoane pe care o iubesc, indiferent de tipul de relatie.Dupa ceva timp, am constatat ca sunt mai putine persoane care ma iubesc sau care tin la mine decat cate persoane iubesc.Ma exprim cat mai direct si imi cer scuze daca nu este tocmai corect exprimat dar vreau sa fie pe inteles.Si cum spuneam, dupa ce am constatat acest lucru am inceput sa diminuez din socializare si sa apreciez pe cine ma apreciaza si cine este cu adevarat de apreciat.Oamenii care au sentimente pentru mine ii respect si sunt importanti pentru mine.Insa in continuare gresesc cu toate ca eu doresc sa fac bine.Eu vreau ca toata lumea din jurul meu sa fie fericita, sa le fie tuturor bine, sa nu-i ranesc.Din pacate nu-mi iese intotdeauna.Recent, am ranit o persoana pe care o iubesc sincer din toate punctele de vedere si o accept asa cum e.Pe de alta parte o persoana pe care o apreciez o fac fericita cu fiecare zi. Tu pe cine ai alege? :)
Asa cum am spus spre inceput am crescut si am inceput sa observ viata si oamenii din jur.Am intalnit foarte putine persoane care imi seamana in sensul ca isi pastreaza stilul de viata indiferent de oamenii de langa ei.Sunt aparent indiferenti, reci dar undeva inauntru gasesti bunatate, intelegere, incredere si respect.Exista persoane care adopta un anumit stil de viata de dragul vremurilor, a modei, a unor catalogari neinchipuit de proaste.Multi prefera majoritatea si multi resping minoritatea sau cei ce sunt mai diferiti de restul.Eu consider ca fac parte din minoritate pentru ca nu e neaparat cel mai bine ceea ce face majoritatea.Imi place sa fiu diferita, sa fiu speciala, sa fiu eu si de multe ori sunt respinsa.Si sigur nu sunt singura care patesc asa.Cunosc o persoana la fel si tocmai pentru ca este asa [diferita de restul] o iubesc.Stiu cum e sa fii respins, ranit, dezamagit.Dar ma adresez celor care se regasesc aici spunandu-va ca nu veti fi niciodata singuri! Tu ce ai alege? Minoritatea sau majoritatea?
Acestea sunt marile intrebari de astazi.Intrebati-va mai des de ce se intampla anumite lucruri in jur, ce declanseaza, ce se merita si ce nu.Tine-ti minte: persoana care merita intradevar este acea persoana care tie alaturi indiferent, neconditionat si care nu asteapta nimic in schimb.Nu e FRAIER cine este asa! Este OM ! Este foarte greu sa fii om si sa alegi persoanele de incredere.
Si in final..tu ce ai alege? Sa fii OM sau...

joi, 1 septembrie 2011

Prima zi de toamna…


Iata ca toamna a sosit mai repede decat ma asteptam.Cu o seara inainte meditam asupra zilei care abia trecuse si,verificand telefonul, am citit data.A fost ultima zi de vara pe care as fi vrut sa mi-o petrec altfel.A fost o lunga perioada lipsita de inspiratie si rabdare.Acum a revenit dorinta de a scrie.Si sa incep cu lucrul la care ma gandeam acum..
1 septembrie ma intampina calduros spre inceput.E agitatie mare pentru petrecerea de maine si emotiile sunt pe masura.Daca vrei sa stii ce e in capul meu intra in camera mea: papucii-s la intrare,o rochita atarnand indraznet pe un umeras,ciorapii fini pe pat,pe birou se afla bijuterii,bani,cheile,agenda personala,telefonul,ochelari de soare,crema si mici ,,acareturi ‘’ de genul acesta.Toate imi amintesc ca vara s-a terminat.Vremea nu vrea sa ma lase si-mi ofera ocazia de a mai gusta inca dintr-un sfarsit de vara aproape perfect.
Dupa cateva ore ma intind  pe plapuma rece din balcon ce mi-a servit drept pat pe tot parcursul verii.Privesc cerul si patrunde usor un aer strain anotimpului meu preferat.O usoara tristete ma cuprinde in timpul derularii unor imagini din aceasta vacanta : multa plaja,mult fun,poze,rasete,prieteni,soare,calduraaaa,apa,indragosteli,mesaje dragute,nopti tarzii,gafe,libertate,eliberare,Vama Veche,concerte.Ah...ce repede a trecut si ce frumos a fost.As fi dorit sa dureze mai mult..
Dar tot ce-i frumos repede trece..