Eu cu mine insumi

Ma aflu aici printre aceste randuri pentru ca vreau sa schimb ceva la mine.Ard in mine parti vechi care vor cu tot dinadinsul sa reaprinda flacara pasiunii de a trai.Am fugit de-a lungul timpului de acest EU care dorea cu indarjire sa se intoarca pentru a readuce anii copilariei, a invia sufletul meu care era iubit si placut de majoritate si care ii hranea pe toti cei care-i intalnea cu frumusetea naivitatii lui.Acest eu indepartat a observat  cum suferintele, supararile, greutatile, durerile, greselile si dezamagirile au luat toata energia pozitiva, toata speranta, vointa, siguranta de sine si tot frumosul cu care sufletul meu era invaluit.Propria-mi constiinta mi-a dezgolit cu nerusinare sufletul vanzandu-l atat de ieftin, plata fiind o falsitate fara scrupule.Am renuntat sa mai caut intelesuri profunde cuvintelor aruncandu-le aleatoriu fara prea mult sens.Am inceput sa judec oamenii dupa aparente obosind sa ma aventurez secretelor din interiorul fiecaruia.M-am aruncat inainte fara a ma agata  prea bine de chibzuinta.Pasiunea mea pentru scris aproape ca se stinsese si ea simtind cum artista din mine moare cu totul.
Insa aceste randuri le scriu din suflet cum nu am mai putut face in ultimul timp.Cineva spunea ca singurul lui tovaras ii este scrisul si nu intelegeam cum ii putea fi atat de loial si nu se lasa prada unor ganduri naravase,superficialitatii care-ti doboara simturile.Acum simt fidelitatea lui si nu-mi mai este teama sa-mi aleg cuvintele.Pentru a scrie nu este nevoie sa ai talent.Oricine poate scrie orice.Adevaratul har este ce impact are eul tau in momentul in care isi priveste creatia.Poti fi propriul critic, propriul sustinator atata timp cat scrii pentru tine.Adevaratii scriitori scriu doar pentru linistea lor spirituala.Nu alearga dupa faima sau recunostinta.Iar faptul ca m-am intors aici ma face sa cred ca aici este lumea asa cum o vreau,lumea pe care o caut.Doar aici gasesc linistea si simt ca ma pot schimba.Sper ca nu am pierdut mult ca sa ma conving unde anume sunt cand nu ma mai gasesc.E ultima incercare, ultima sfortare, ultima data cand mai pasesc aici cu stihuri si ganduri din suflet.Daca nu vor fi valorificate,renunt.E ultima data in care ma mai lupt cu mine cea negativa.Mi-as dori un final clasic in care binele invinge raul.Port compatimire catre suflet vazand cum se zbate intre tentatii tendentioase si Saint Just.Acest schimb permanent de idei mi-a transformat sufletul in ceva nefiresc.Vreau sa opresc aceste nebunii,nelinisti din interior.
Dar dincolo de aceste randuri ce se mai ascunde?